Abaddon este un nume de origine ebraică, care înseamnă „ruină, distrugere”. În Noul Testament din Cartea Apocalipsei, Abaddon este identificat ca îngerul abisului, regele unei plăgi de lăcuste dezlănțuite asupra pământului. Numele apare în Apocalipsa 9:11, unde este dat atât în ebraică ca Ἀβαδδών (Abaddon), cât și tradus în greacă ca Ἀπολλύων (Apollyon), însemnând „Distrugătorul”.Etimologie și utilizare biblicăTermenul ebraic ’Ăḇaddōn derivă de la rădăcina אבד (ʾ-b-d), care înseamnă „a pieri” sau „a fi pierdut”. În Biblia ebraică, abaddon apare de șase ori, întotdeauna ca substantiv care se referă la un loc al distrugerii sau tărâmul morților, adesea în paralel cu Șeol (mormântul). De exemplu, în Iov 26:6, se spune că „Șeolul este gol înaintea lui Dumnezeu, iar Abaddon nu are acoperire.” Această utilizare stabilește Abaddon ca sinonim pentru lumea subterană sau o prăpastie fără fund.Noul Testament și tradiția creștinăÎn Cartea Apocalipsei, Abaddon este personificat ca un înger care este regele lăcustelor ce chinuie omenirea în timpul celei de-a cincea judecăți a trâmbiței. Pasajul îl descrie ca având o cheie a prăpastiei fără fund și eliberând un roi de lăcuste cu coade de scorpion. Vulgata și Biblia Douay–Rheims adaugă glosa latină Exterminans („Distrugătorul”) numelui său. În literatura creștină medievală, Abaddon a fost adesea confundat cu Satan sau considerat un demon de rang înalt, deși textul biblic nu îl echivalează în mod explicit cu diavolul.Semnificație culturalăAbaddon a apărut în diverse opere literare, muzicale și de cultură populară, adesea ca simbol al distrugerii sau ca figură demonică. În Paradisul pierdut al lui John Milton, Abaddon este unul dintre îngerii căzuți. Numele este folosit și în genurile moderne de fantezie și groază, precum în serialul de televiziune Supernatural și în franciza de jocuri video Diablo.Înțeles: „ruină, distrugere”Origine: ebraicăTip: prenume (biblic)Utilizare: Biblia în engleză