Themis

Themis este zeița greacă și personificarea justiției, ordinii divine, legii și obiceiului. Numele său, din greaca veche Θέμις (Themis), înseamnă „legea naturii, lege divină, obicei”, derivat din verbul τίθημι (títhēmi) care înseamnă „a pune” sau „a așeza”. Această etimologie reflectă conceptul de „ceea ce este pus la locul său” ca principiu fundamental al ordinii cosmice și umane.

Etimologie și semnificație

Numele Themis întruchipează o înțelegere greacă antică a justiției ca fiind inerentă ordinii naturale și divine, distinctă de legislația umană. Potrivit istoricului Moses Finley, cuvântul themis folosit de Homer în secolul al VIII-lea î.Hr. semnifica ordinea socială a Epocii Întunecate Grecești (secolele X–IX î.Hr.), legând conceptul de adunări civilizate și treburi comunitare. Astfel, Themis inițial prezida asupra organizării corecte a adunărilor umane.

Semnificație mitologică

În mitologia greacă, Themis este unul dintre cei doisprezece titani, născută din Gaia (Pământ) și Uranus (Cer). După Titanomahie, a devenit a doua soție a lui Zeus, cu care a născut cele trei Moirai (Soartele: Cloto, Lachesis și Atropos) și cele trei Horai (Anotimpurile: Eunomia, Dike și Eirene). Este adesea înfățișată legată la ochi și ținând o pereche de balanțe, simboluri ale justiției imparțiale și ale echilibrului.

Semnificație culturală

Jurisdicția Themis se extindea dincolo de Olimp asupra treburilor umane; a prezidat la Oracolul din Delfi de cel puțin două ori, transmițând profeții. Rolul său de titan asociat cu legea divină și profeția a făcut-o o gardiană a jurămintelor și o apărătoare a ordinii stabilite. În timpurile moderne, ea rămâne un emblema a justiției: figura Justiției, ținând balanțe și o sabie, derivă în mare parte din Themis, în special în iconografia juridică occidentală. Asteroidul 24 Themis, descoperit în 1853, poartă numele său, la fel ca și câteva simboluri și instituții juridice.

Influență notabilă

Conceptul de themis a contrastat cu dike (luarea deciziilor corecte) și a influențat în cele din urmă ius roman. Deși nu era zeitatea principală în cult, Themis avea un templu (un themis) în multe orașe-state, iar numele său era invocat în jurăminte solemne. Astăzi, „Themis” este folosit ocazional ca nume personal, reflectând valoarea sa abstractă.

• Semnificație: legea naturii, lege divină, obicei
• Origine: greacă
• Tip: mitologic
• Regiuni de utilizare: Grecia, lumea occidentală