Mohammad este forma persană a lui Muhammad, precum și o transcriere alternativă folosită în arabă, bengaleză, indoneziană, malay, pașto, punjabi, urdu și în alte limbi. Numele este legat indisolubil de profetul islamic Mahomed, considerat de musulmani ultimul profet al lui Dumnezeu și întemeietorul islamului în secolul al VII-lea.Etimologie și semnificațieRădăcina Muhammad provine de la radicalul triconsonantic arab حمد (ḥamida), care înseamnă „a lăuda”. Prin urmare, numele Muhammad se traduce drept „lăudat” sau „lăudabil”. Grafia persană Mohammad reflectă pronunția și ortografia istorică persană, cu acele schimbări vocalice tipice persanei comparativ cu originalul arab.Semnificație istorică și religioasăProfetul Mahomed (cca. 570–632 e.n.) s-a născut la Mecca în tribul Quraysh și, conform credinței islamice, a primite primele revelații ale Coranului la vârsta de 40 de ani. Până la moartea sa, a unit cea mai mare parte a Peninsulei Arabe sub Islam. De-a lungul secolelor următoare, numele a devenit extrem de popular în întreaga lume musulmană. A fost numele a șase sultani ai Imperiului Otoman (adesea redat în turcă ca Mehmet) și a numeroși califi abbasizi.Printre alte figuri istorice care poartă acest nume se numără matematicianul din secolul al IX-lea Muhammad ibn Musa al-Khwarizmi – pionier al algebrei –, savantul andaluz Averroes (Muhammad ibn Ahmad ibn Rushd) și poetul persan Jalal ad-Din Muhammad Rumi. În epoca modernă, Muhammad Ali Jinnah, fondatorul Pakistanului (în ciuda grafiei sale variante), și legenda boxului american Muhammad Ali (născut Cassius Clay) au adus o faimă globală și mai mare numelui.Variante și nume înruditeNumele Mohammad apare în multe variante ortografice în diferite limbi și regiuni. Întâlnim frecvent: Mohamed (malay, de asemenea o formă turcească), Mohammad (persană/urdu), Mohammed (bengaleză, engleză), Muhammed (turcă) și Mehmet (turcă). Proto-forma Muhammad rămâne larg răspândită în arabă, în timp ce în Asia de Sud și Asia de Sud-Est se adoptă adesea grafia persanizată locală Mohammad.Mutațiile fonetice nazalizate au generat cognate precum Minhammad sau Mahammed în unele părți ale Africii. Forma albaneză este Muhamet, cea azeră Məhəmməd ș.a.m.d. Printre grafii surori deosebit de notabile se numără: Mahomet (formă latinizată istorică în context creștin), Mohamad și Mohamed (ambele variante predominante în malay).Răspândire și uz modernDatorită legăturii sale profund religioase și a cognizării translingvistice tipice în arabă, persană, bengaleză, subcontinentul indian, numele ocupă ferm un loc de nume propriu extrem de favorizat în aproape orice țară islamică. Conform estimărilor, apare preponderent în regiunile cu utilizare îndelungată: în principal în țările arabe din Asia de Vest și Africa de Est, cu pronunție puternic adaptată în limbile dominante, inclusiv limba malay – indoneziana, bahasa și anumite dialecte bengaleze – acoperind toate și extinzându-se și sub influența hindusă mai largă.Semnificație: Lăudat / LăudabilOrigine: Arabă prin grafia persană dublă pentru fond istoric mutualDerivare notabilă de nume de familie: MohammadiLegătura culturală profund înrădăcinată generează un model universal de top