Cúán este un nume masculin din irlandeză veche care înseamnă „lupuleț” sau „cățeluș”, derivat din cú („lup, câine”) combinat cu un sufix diminutiv. Numele este o variantă a lui Conán și este înrudit cu formele moderne Conan și Conán. Purtător istoric Cel mai cunoscut purtător este Sfântul Cúán (de asemenea ortografiat Cúan), un abate irlandez care a murit în anul 752. Potrivit Analelor din Inisfallen, a fost starețul mănăstirii Liath Mo-Chaemóc (locul unde astăzi se află Killiney, County Dublin). Sfântul Cúán a trăit aproape 100 de ani și i se atribuie fondarea multor biserici și mănăstiri în Irlanda. O fântână sfântă lângă Ahascragh, County Galway, cunoscută sub numele de Fântâna Sfântului Cuan, este asociată în mod tradițional cu el. Sărbătoarea sa este comemorată la 1 ianuarie de comunitățile ortodoxe de rit occidental. Semnificație culturală Numele reflectă un model onomastic celtic comun care celebra calități lupine cum ar fi forța, dibăcia și ferocitatea. Sufixul -án (care lenizează la -uán în irlandeza veche) este un diminutiv tipic, adesea folosit cu afecțiune sau pentru a desemna un animal tânăr. Astfel, Cúán transmite atât tandrețe, cât și o esență războinică, similară celui mai cunoscut Conan („lupuleț”, „cățeluș”). Această dualitate a făcut ca Cúán și rudele sale lingvistice să rămână prezente în istoria, literatura și onomastica irlandeză. Date esențiale Semnificație: Lupuleț sau cățeluș (din irlandeza veche cú și sufix diminutiv) Origine: Irlandeză veche Tip: Prenume Gen: Masculin Regiune de utilizare: Irlanda, în special perioada medievală timpurie